În fiecare an se aruncă aproximativ 100.000 de tone de electronice în Danemarca. Politicienii vor să încheie cultura danezilor de a folosi și arunca.
Printre uneltele folosite de politicieni se numără deducerile de taxe, subvențiile și cerințe înăsprite producătorilor de electronice.
Trebuie să se întâmple ceva pentru ca mai multe telefoane mobile, mașini de spălat sau calculatoare portabile să aibă o viață mai lungă.
Pentru că nu este mulțumitor faptul că danezii aruncă 100.000 de tone de electronice anual.
Așa au declarat mai mulți politicieni din întreg spectrul politic la apariția unor noi cifre despre consumul danezilor.
Politicienii sunt de acord că prea multe electronice sunt aruncate. De multe ori pentru că este prea greu sau prea scump să fie reparate.
– Nu este nicio îndoială că avem o cultură de tip “folosește și aruncă”, pentru care trebuie să ne asumăm responsabilitatea. Și în calitate de consumatori, dar și în calitate de politicieni trebuie să obținem produse ce au o viață mai lungă iar un comportament în care reparăm din ce în ce mai mult, pune Anne Paulin, purtător de cuvânt despre mediu al partidului Socialdemokratiet.
De aceea mai mulți dintre politicieni sunt gata să rezerve fonduri pentru a dizolva cultura aceasta care mărește consumul și amprenta noastră asupra mediului.
– Rezolvarea crizei climatice costă bani. Nu putem doar să dăm vina unii pe alți și să cerem populației să-și schimbe obiceiurile legate de consum sau să repare mai mult. Trebuie să punem și niște stimulenți economici în joc, spune Samira Nawa, purtător de cuvânt despre climă al partidului De Radikale.
Modelul Austriac
În țări precum Suedia, Germania și Austria, politicienii au rezervat bani pentru a face mai ieftină repararea hainelor, telefoanelor sau a altor electronice.
În Austria se poate obține jumătate din costrul reparării, până la suma de 1500kr, din banii statului.
Cu așa numitul “bonus de reparare” s-au efectuat mai bine de 650.000 de reparări din primăvara anului trecut până acum.
Sunt în principal telefoanele mobile cele care primesc o nouă viață. Dar și cuptoare, imprimante, mașini de spălat și frigidere au fost reparate ca parte din această sistematizare, ce este finanțată de bani europeni.
Modelul Austriac este inspirațional, menționează mai mulți dintre politicienii danezi care totuși nu sunt siguri și Danemarca ar trebui să pășească pe același drum. Pentru că riscă să devină prea birocratic sau prea scump.
– Trebuie să ne asigurăm că va avea efect în comparație cu banii alocați proiectului.
– Și cred că este foarte clar că trebuie aduse mai multe unelte pe masă, dacă dorim să evadăm din această cultură “folsește-și-aruncă” și să facem tranziția la cultura de “repară-și-păstrează”, spune Signe Munk, purtător de cuvânt pentru despre climă la SF.
Mai multe dintre partide au menționat posibilitatea de a extinde deducerile de taxe pentru meseriași și industria de service, care implică mici reduceri de taxe în cazul în care se efectuează lucrări în casă.
– Majoritatea danezilor știu de aceste deduceri și le-au și folosit. Se poate gândi la fel și când vine vorba de reparări, în așa fel încât cetățeanul să primească deduceri de taxe când se folosesc serviciile de reparări. Este demn de considerat, spune Mette Abildgaard, purtător de cuvânt despre climă la De Konservative.
– Ar fi foarte interesant să aplicăm deduceri pentru cei ce efectuează reparări. Așadar în loc de a cumpăra ceva nou, vom reparăm unele lucruri și obținem o deducere, spune Samira Nawa.
De Radikale care dau naștere unei propuneri pentru reparări și așa-numita economie circulară, mai menționează că piesele de schimb trebuie să fie mai ușor și mai ieftin de obținut.
SF are focus pe a extinde dreptul de reclamație de la cei doi ani din prezent. Așadar va deveni răspunderea producătorului să conceapă electronice ce țin mai mult.
Sursă: www.dr.dk
